8 ani DoubleD. 2018–2026 și povestea continuă

Sunt povești pe care le poți spune în câteva minute. Și sunt povești pentru care, oricâte fotografii și videoclipuri ai aduna, simți că tot nu ai reușit să arăți cu adevărat ce a fost. Pentru mine, DoubleD este una dintre ele.

Când am început să pregătesc toate aceste videoclipuri și să caut prin imaginile ultimilor 8 ani, nu pot să mint… am trecut prin foarte multe emoții.

Am retrăit momente pe care aproape le uitasem. Am revăzut copii care astăzi sunt adolescente și tinere extraordinare. Am revăzut săli, costume, concursuri, spectacole, drumuri, antrenamente și mii de ore petrecute împreună.

Dar, mai ales, am revăzut oameni.

Oameni care au venit. Oameni care au rămas. Oameni care au plecat. Oameni care au crezut în noi de la început și oameni care s-au alăturat pe parcurs.

Și mi-am dat seama încă o dată că DoubleD nu s-a construit într-o zi. S-a construit puțin câte puțin.

2018: de aici a început totul

Paradoxal, povestea DoubleD a început într-un moment în care eu mă gândeam să renunț la sportul de performanță. Dar sportivele pe care le antrenam atunci și părinții lor… nu prea mi-au dat voie.

Aproape o lună am căutat împreună un loc în care să ne putem antrena și, după multe încercări, discuții și emoții, am reușit să închiriem sala de sport a unei școli din București.

Ne antrenam de trei ori pe săptămână. Nu aveam sălile noastre. Nu aveam toate condițiile pe care le avem astăzi. Nu aveam o echipă mare.

Dar aveam ceva ce, privind în urmă, cred că a contat enorm: aveam foarte multă dorință.

La scurt timp, am primit oportunitatea de a participa la o emisiune pentru copii. Și au urmat aproape două luni în care am muncit aproape zilnic. Costume, mixaj de muzică, coregrafie, repetiții și iar repetiții.

Am câștigat finala unei ediții. Și cred că acela a fost unul dintre primele momente în care am simțit că poate povestea aceasta avea să fie mai mare decât îmi imaginasem.

Și apoi… am crescut

Au venit copii noi. Au apărut alte grupe. Alte generații. Au venit primele concursuri, primele medalii, primele spectacole și primele momente în care am simțit că numele DoubleD începe să însemne ceva.

Nu doar pentru mine. Ci pentru copiii care intrau în sală și pentru familiile lor. Și, încet, ceea ce pornise de la o mână de oameni a început să devină o comunitate.

N-a fost totul perfect. Nici pe departe. Au existat zile extraordinare, dar au existat și dezamăgiri (așa-i în viață, nu-i așa?). Au existat oameni care au crezut enorm în noi și oameni care nu au crezut deloc.

Au existat momente în care lucrurile au mers exact așa cum visam și altele în care a trebuit să reconstruim, să schimbăm direcția sau aproape să o luăm de la capăt.

Am câștigat. Am pierdut. Am râs. Am plâns. Ne-am supărat. Am luat-o de la capăt.

Dar am continuat. De fiecare dată.

Au crescut ele. Am crescut și eu. Am crescut noi.

Cred că una dintre cele mai puternice emoții pe care le-am avut atunci când am lucrat la aceste videoclipuri a fost să revăd prima mea generație.

Copiii de atunci sunt astăzi adolescente și tinere extraordinare. Și este greu de explicat sentimentul pe care îl ai când te uiți la un copil pe care l-ai cunoscut atât de mic și realizezi că au trecut… 8 ani.

Unele sportive au rămas aproape de sport. Altele și-au continuat drumul în alte direcții. Dar fiecare dintre ele a rămas într-o bucățică din povestea DoubleD.

Și tot ele m-au învățat una dintre cele mai grele lecții pentru mine: că povestea nu se termină atunci când o generație și-a format aripile și este pregătită să zboare. Chiar dacă sufletului îi este greu să îi dea drumul.

Pentru că, în spatele ei, vine o altă generație. Și apoi alta. Și începi din nou. Cu aceleași emoții. Cu aceeași responsabilitate. Dar cu puțin mai multă experiență.

Fără să ne dăm seama, DoubleD a devenit mai mult decât mi-aș fi imaginat în 2018

Au urmat sute de copii. Antrenori și coregrafi care au pus suflet în ceea ce fac. Părinți care ne-au oferit încrederea lor. Competiții în România și în afara țării. Podiumuri. Titluri naționale și internaționale. Spectacole. Tabere. Cantonamente. Workshopuri.

• Primele experiențe și primele plecări fără părinți

• Primele medalii și primele dezamăgiri

• Costume și muzici ascultate de sute de ori

• Coregrafii făcute, refăcute și uneori schimbate în ultimul moment

• Drumuri interminabile, dimineți foarte devreme, nopți foarte târzii

• Râsete, lacrimi, îmbrățișări și foarte, foarte multă muncă

Iar în spatele tuturor imaginilor frumoase pe care le vedeți acum au fost mii de momente care nu au fost filmate niciodată. Și poate tocmai acelea au construit cel mai mult DoubleD.

2026: unde suntem astăzi

Astăzi mă uit la DoubleD și văd un univers pe care, în 2018, nu cred că aș fi îndrăznit să mi-l imaginez.

Văd copii de câțiva ani care intră pentru prima dată într-o sală și care poate nici nu știu încă cât de mult va ajunge sportul să însemne pentru ei. Văd copii care au crescut cu noi. Văd sportive care reprezintă România la cele mai prestigioase competiții internaționale.

Văd dans, gimnastică, AcroDance și karate sub același acoperiș. Văd săli pline. Văd o echipă de oameni diferiți, fiecare cu personalitatea, experiența și povestea lui.

Văd părinți care continuă să ne ofere unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care le putem primi: încrederea de a face parte din educația copiilor lor.

Și, mai ales, văd încă atât de multe lucruri pe care vreau să le construim. Pentru că nu simt deloc că am ajuns la final. Din contră.

Ce înseamnă, de fapt, 8 ani DoubleD

Când spun „8 ani DoubleD”, nu mă gândesc prima dată la medalii. Nici la trofee. Nici măcar la concursurile mari. Sigur că sunt mândră de ele. Dar când mă uit la acești 8 ani, prima dată mă gândesc la oameni.

• La copiii care au crescut aici

• La cei care au fost alături de noi pentru o perioadă și la cei care sunt încă aici

• La părinții care au avut încredere

• La antrenorii care au pus suflet

• La oamenii care ne-au ajutat și la cei care ne-au provocat să fim mai buni

Și la fiecare om care, într-un fel sau altul, a lăsat ceva în povestea aceasta.

Pentru că DoubleD înseamnă toate generațiile care au trecut prin sălile noastre. Toate emoțiile. Toate încercările. Toate începuturile. Și toate momentele în care am ales să continuăm.

Poate că acesta este lucrul de care sunt cea mai mândră după 8 ani: că încă avem lucruri de visat. Încă avem emoții. Încă vrem să creștem. Încă vrem să fim mai buni decât ieri. Încă muncim.

Și încă simt, poate mai mult decât oricând, că povestea DoubleD este abia la început.

2018–2026. To be continued…

Dacă vrei ca povestea copilului tău să înceapă aici, poți afla mai multe despre echipa și sălile noastre din București, poți vedea toate cursurile de dans, gimnastică, AcroDance și karate sau îți poți rezerva direct prima ședință.